E uimitor cata putere poate avea destinul asupra omului. Incerci, cauti, lupti, te zbati, dar in final ramane o dezamagire profunda. O porcarie de viata. Nu te suporti. Totul se intampla asa cum ti`e scris.
Incerci sa schimbi inevitabilul si tot ceea ce reusesti sa faci e sa incurci si sa agiti cursul firesc al lucrurilor. Ei vor sa te impiedice. Si tu ce faci? Simplu. Iti semeni in suflet indoiala ucigatoare. Inodiala care se infasoara in jurul unei suspiciuni impotente si fragile.
Te urasti. Pe tine. Iii urasti. Pe ei. Vrei sa`i faci sa dispara. Nu speri decat la lucrul acela scris pentru toti, insa il doresti lor: moartea.
Ura ta.
Tristetea lor.
Se termina in lacrimi. Vrei sa le platest cu aceeasi moneda.
Dupa cortine, la miezul noptii, se executa toate razbunarile dorite.. Dar...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu